Roşii uscate

Am uscat până acum diverse legume şi verdeţuri, dar niciodată roşii. Mi-am spus să încerc, mai ales că acum, în prag de toamnă, orice sfat şi reţetă în acest sens sunt binevenite.

Am luat roşii lunguieţe (Roma se numeşte soiul acesta, am aflat), cam un kilogram şi jumătate. Am avut grijă să fie perfect sănătoase. Le-am spălat bine, le-am tăiat în două şi le-am curăţat de cotoare, apoi le-am dat cu puţină sare.

Am încălzit cuptorul la 50 de grade Celsius şi am pus înăuntru tava cu roşii, aşezate cu partea tăiată în sus. În mod normal, ar fi trebuit să pun în tavă o hârtie de copt, înainte de a pune roşiile, dar nu am avut aşa ceva în casă şi nici nu am găsit, la magazinele din jur.
Cuptorul meu are opţiune pentru ventilaţie, pe care am pornit-o, astfel că nu a fost nevoie să las uşa semideschisă pentru a ieşi umezeala. Dacă aveţi cuptor clasic, porniţi-l la foc minim şi lăsaţi roşiile în el cu uşa semideschisă, altfel apa care se evaporă din roşii nu va avea cum să se elimine şi va curge pe pereţii cuptorului, iar timpul de uscare va fi mai lung.

După o oră-două de la introducerea roşiilor în cuptor, focul poate fi dat puţin mai tare (60-70 de grade Celsius), dar îl domoliţi după alte 60 de minute. La un moment dat, dacă nu aţi pus hârtie de copt în tava de cuptor, roşiile trebuie întoarse cu fundul în sus, ca să se usuce uniform.
Uscarea a durat, în cazul meu, aproape 24 ore pentru că, la un moment dat, a trebuit să fac o pauză şi să opresc cuptorul, dar poate dura şi mai puţin.

Când sunt gata, roşiile sunt de vreo patru ori mai mici, uscate, dar totuşi flexibile şi nu se rup. În această stare erau roşiile mele când le-am înghesuit într-un borcan, cu trei căţei de usturoi şi o crenguţă de busuioc deasupra.

Am turnat deasupra ulei de măsline, până am acoperit tot.

Roşiile astea sunt mai bune cu cât stau mai mult în ulei.

Pot fi mâncate la aperitiv ori folosite la garnituri sau chiar fripturi. Pentru a rehidrata roşiile uscate, ţineţi-le o oră în apă, înainte de a le folosi.
Eu am mâncat aşa ceva o singură dată, cu pâine neagră şi brânză şi mi s-au părut excelente.
Anunțuri

8 gânduri despre &8222;Roşii uscate&8221;

  1. Gabi, m-am apucat si eu sa fac reteta asta 🙂
    Deja miroase minunat in casa, cu greu ma abtin sa nu dau iama in rosiile din uscator 😀

    O mica rugaminte : pot posta reteta pe blogul meu cu link catre postarea ta?

    Multumesc mult,
    Oana

    Apreciază

  2. Gabi,

    deja reteta ta a facut-o fericita pe Mihaela :”
    Arata asa de bine 🙂 multumiri pentru reteta, nu m-am gandit pana acum sa fac acasa, dar e bine de stiut 🙂 O zi frumoasa!”

    Apreciază

  3. tocmai ti-am descoperit blogul si mi se pare foarte interesant, trebuie sa citesc pe indelete pentru ca sunt multe de invatat de la tine!
    si mie imi plac mult rosiile uscate, dar nu am facut niciodata. merg in salate, tarte, focaccia…
    felicitari pentru blog, abia astept sa-l citesc! 🙂

    Apreciază

Comentează aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s