Gem de mere acrișoare

Îmi plac mult plăcintele cu mere, prăjiturile cu mere și, în general, cam tot ce conține mere. Am făcut și dulceață de mere, iar acum am încercat gemul. Nu e mare scofală să-l faci și merită să pierzi o oră-două de dragul lui. Este acrișor, parfumat, cu iz de scorțișoară și rom, căci fără de scorțișoară niciun compot, gem ori marmeladă nu ar fi ce trebuie.

Am avut cam un kilogram și jumătate de mere acrișoare, culese personal din copac și de pe lângă. E drept, nu cele mai frumoase mere de pe fața pământului, dar sigur foarte bune și sănătoase. Am mai avut nevoie de zahăr, esență de rom, praf de scorțișoară și, ca să nu mă dezic de la obiceiul de a experimenta, o mandarină. S-ar putea ca gemul să mai ceară o cană de apă, dar eu zic că ar merge foarte bine și niște suc de portocale în loc sau tot suc de mere.

Povestea este, o vreme, ca la umplutura de plăcintă: se spală merele, se curăță de coji și se dau pe răzătoare. Se pune zahărul (la două pahare mari-mari de mere rase am pus aproape un pahar de zahăr, dar merge și mai puțin, dacă merele sunt dulci) și se lasă puțin la odihnit. Ca să nu se schimbe mărul la culoare, stropiți-l cu zeama de la jumătate de lămâie. După o oră, am pus totul la foc și am lăsat să fiarbă.

Treaba asta cu fiertul a fost puțin mai complicată decât mă așteptam, iar asta pentru că merele au multă pectină, acea substanță care face ca gemurile și dulcețurile să se lege în mod natural. Fără untul pe care îl pun când fac prăjituri, merele astea au scăzut destul de repede, așa că a trebuit să vin cu un adaos de lichid. Și cum mi se părea o platitudine să pun apă plată, am pus un pahar de compot din ăsta. După ce am adăugat lichidul, am pus o linguriță de praf de scorțișoară și încă puțină zeamă de lămâie. Când am oprit focul (asta când merele au fost bine pătrunse, iar compoziția omogenă), am adăugat o sticluță de esență de rom și mandarina bine curățată și tăiată bucățele.

Simplu de făcut. Și tare bun. Arată ca gemul de gutui, dar este mult mai moale și parfumat bine a mere și a scorțișoară.

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Gem de mere acrișoare&8221;

  1. Sigur ca iese foarte bun, Zazuza. Mie imi ploua in gura numai cand ma gandesc la mirosul de mar cu scortisoara…
    Am facut si eu o dulceata cu de toate, inclusiv cu mar. Am facut si compot cu de toate in care am pus mar. Acum ma bate gandul sa incerc un sos pentru fripturi in care sa pun mar copt.

    Apreciază

  2. Treaba asta cu scortisoara pusa in toate am deprins-o de la niste prieteni germani. Si asa am pus si miere in friptura, prune in sosul pentru gratar si ghimbir in dulceata… Imaginatie sa ai. Cum bine citai dintr-un mare clasic, oricine poate sa gateasca, nu? :))

    Apreciază

Comentează aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s