Un sos de toamnă pentru grătar

Weekend-ul acesta am pus câteva borcane de murături asortate, mai mult pentru uz propriu decât de amorul artei (a se citi blogului). Oricum vă voi povesti şi despre asta, dar altul este obiectul reţetei de astăzi. Trei-patru gogonele care nu mi-au mai încăput în borcan au fost sacrificate, alături de doi-trei ardei graşi şi unul iute, de dragul unui experiment: un sos tare potrivit pentru un grătar, într-una din puţinele zile calde din ultima vreme.

Am tăiat gogonelele cubuleţe mici, la fel ardeiul gras (care mă gândesc că poate fi înlocuit foarte bine cu gogoşar, dacă vreţi), iar ardeiul iute l-am tăiat feliuţe. Am pus gogonelele şi ardeii într-o cratiţă pe foc, să se înmoaie într-o lingură-două de miere.

Ceva mai târziu am adăugat câteva linguri de bulion, sare, piper şi oregano. Am lăsat pe foc până a scăzut şi şi-a schimbat consistenţa, aducând puţin a zacuscă. La final, am obţinut un sos cu un aspect deosebit.

Iar gustul este şi mai deosebit decât aspectul… Mărturie stă unul din cele două borcane deja golite, după ce în sos s-au bălăcit cu nesimţire aripile de pui cu scorţişoară şi nucă, făcute pe grătar şi pregătite şi ele tot experimental, timp de vreo trei zile. (Despre ce aripile astea vă povestesc altă dată.)

Frumos mod de a petrece o duminică însorită de octombrie, nu?…

Anunțuri

9 gânduri despre &8222;Un sos de toamnă pentru grătar&8221;

  1. Mmm… ce bunătate trebuie să fie. Nu de alta, dar cred că mierea a potenţat gustul legumelor.
    Aici n-a prea fost loc de grătar în ultimul timp. Dar se anunţă soare în următoarele zile, aşa că e posibil să folosesc reţeta. Cu atât mai abitir cu cât, mai nou, gogonelele încep să mă intereseze mai mult decât până acum. 🙂

    Apreciază

  2. Teodora, si eu cred ca mierea a fost cea care a facut ca sosul acesta sa fie intr-un mare fel. Acum ma pregatesc pentru a doua serie de sos, dar ma gandesc ce ar fi daca as pune ardeiul copt, nu crud…
    Ana B, mai ai putintica, rabdare, promit sa scriu in cateva zile si despre aripioarele cu scortisoara si nuci. 🙂

    Apreciază

  3. Ma incriu si eu la aripioare cu chestii! Cred ca ardeiul copt ti-ar modifica gustul sosului, dar problema mea este alta cu sosul tau: sa-l mananc sau sa-l pun in vitrina, ca tare frumos mai e!!!!

    Apreciază

  4. frumos sos, intr-adevar. si eu cred ca daca mancarea e aspectuoasa e mai apetisanta. in plus, bucataria experimentala e cea mai interesanta, in opinia mea :))

    Apreciază

Comentează aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s