Dulceaţă de "portomelci"

Sunt câteva dulceţuri pentru care am o anume slăbiciune. Din unele am mâncat încă de când eram prea mică să mă ţin pe picioare, din altele am gustat doar o dată şi a fost suficient să le ţin minte. Printre ele este şi cea de mai jos – dulceaţa din melci de portocale. Sau dulceaţă de „portomelci”, cum bine a denumit-o acelaşi care a botezat şi gogonelele cu nuci „gogonuci”.
De ce slăbiciune aceasta pentru dulceaţa de „portomelci”? Pentru că aroma ei dulceagă îmi aduce aminte de serile în care, copil fiind, mă furişam la frigider să mănânc pe ascuns din coaja de portocală rasă şi macerată în zahăr, pe care mama o pregătea să o pună în prăjituri.
În primul rând, portocalele trebuie foarte bine spălate, cu apă fierbinte şi cu o perie, pentru a îndepărta substanţele folosite pentru conservarea pe timpul transportului. Aveţi nevoie de coaja de la şase portocale, un litru de apă şi 500 de grame de zahăr, dar şi de câteva cuişoare şi un băţ de scorţişoară. Şi, mai ales, nu vă apucaţi de o asemenea dulceaţă dacă nu aveţi suficientă răbdare să meşteriţi la melci.
Coaja de portocală se taie felii de 1 – 2 centimetri lăţime (în funcţie de cât vreţi să fie de mari), care se rulează ca melcii şi se înşiră pe aţă, ca mărgelele. Capetele aţei se înnoadă, ca să nu se desfacă. E o devărată distracţie, care poate dura o oră sau chiar mai bine pentru cele şase portocale, depinde câtă dexteritate aveţi. Puteţi lăsa puţin cojile să se înmoaie, pentru a se rula mai uşor, dar de partea migăloasă tot nu veţi scăpa.
Folosiţi aţă mai groasă, din bumbac. Eu am folosit aţă de bobină, galbenă. Şi am curăţat puţin din coaja albă, pentru că era mult prea groasă, dar nu e obligatoriu să faceţi la fel.
Odată meşteriţi melcii, îi puneţi în apă rece pentru 48 de ore, timp în care trebui schimbată apa cam la 12 ore. Această operaţiune are rolul de a face cojile să nu mai fie amare.
Odată trecute cele două zile de stat în apă, scoateţi melcii şi puneţi-i la fiert în siropul făcut cu un litru de apă şi 500 de grame de zahăr. Trebuie să fiarbă destul de mult, până se închid la culoare şi sunt de un portocaliu intens. Nu am măsurat timpul, dar cel puţin jumătate de oră a fost, la foc mediu. La un moment dat, am adăugat cuişoarele şi scorţişoara.
Am oprit focul şi am lăsat să se răcească, înainte de a scoate aţa pe care erau înşiraţi melcii. Pentru a o îndepărta mai uşor, tăiaţi aţa în mai multe locuri şi o scoateţi pe bucăţele.
Nu am ce spune prea multe: gust intens, aromat, parfum de portocală confiată, culoare profundă şi caldă, o textură care te îmbie la ronţăială. Un borcănel şi ceva de melci dulci şi parfumaţi…
A fost dulceaţa cu cea mai scurtă viaţă din toate cele pe care le-am făcut până acum: am ronţăit câţiva melci cât am scos aţa din sirop, am împărţit câţiva în stânga şi în dreapta cât am pregătit şedinţa foto, iar ceilalţi au zburat sinucigaş, cu capul borcanului în jos, de pe colţul dulapului, unde îi lăsasem cât să îmi strâng sculele de pozar amator. Îi înţeleg: probabil că şi eu aş fi făcut la fel dacă m-ar fi jumulit cineva fâşii, m-ar fi răsucit şi înşirat pe aţă, m-ar fi pus în apă rece două zile şi apoi o oră în sirop fierbinte, iar după toate astea ar mai fi avut pretenţia să dau bine în poze. Doar o mânuţă de melci fără sirop am salvat, cât să am dovadă a faptelor mele de vitejie nocturnă în lupta cu hainele a şase portocale…
Anunțuri

24 de gânduri despre &8222;Dulceaţă de "portomelci"&8221;

  1. Nu am mai vazut ceva ATAT de frumos ca portomelcii!!! Fac si eu! O sa fac marmelada de portocale si dulceata de portomelci!
    Eu cand am avut nevoie de coaja de lamaie le-am curatat cu curatatorul de cartofi, si nu mi-a indepartat decat partea galbena, fara a include multa parte alba.
    Este SUPERBA dulceata de portomelci!

    Apreciază

  2. Este intr-adevar minunata! Se poate face si cu bucatele de coaja de portocala, dar nu mai are acelasi farmec. Trebuie sa refac si eu cat de curand. Oare cum sa fac sa reusesc sa fac tot ce-mi propun in ale blidelor?!

    Apreciază

  3. Vai, ce delicatesă! mama mai făcea bomboane din coajă de portocale confiată, dar dulceaţa asta mai şi arată de milioane. Când am ajuns la soarta tragică a portomelcilor tăi, am dus instinctiv mâna la gură, ca babele alea care bocesc la capul mortului… păcat:(

    Apreciază

  4. Revin cu o întrebare: oare nu se poate face dulceața asta și din coji de mandarine sau clementine? A încercat cineva? Și Gabi, tu-mi spuneai mie că am răbdare, dar dacă ai făcut dulceața asta înseamnă că ai mult mai multă decât mine.:)

    Apreciază

  5. Simplu…nu mai dormim :))…Andreea, i sesizat ca cu cat gatim mai mult mancam mai putin…???
    Serios, chiar fac portomelci, macar ca ii tii de decor de gris cu lapte sau vre-un tort de ciocolata! Asa, rulori portocalii, sunt prea frumusele!

    Apreciază

  6. Arata foarte bine si trebuie sa fie si foarte gustoasa.Sincer nu am mancat pana acum si m-ai facut tare curioasa si sigur am sa incerc si eu sa o fac.Sper sa-mi iasa!merci de reteta!te pup,o zi buna!

    Apreciază

  7. @Andreea, ai putea face cum spune Nicole, dar nu stiu cat tine sa renunti la somn. Sa mancam mai putin o facem cred, din cauza crizei… Daca sti ce sa iti raspund, as avea pe blog mult mai multe retete.

    @puideblog, rabdarea e o chestiune relativa. Ia pune-ma sa fac dulceata asta intr-o zi de luni, la pranz… S-ar putea sa dau un raspuns imposibil de reprodus aici.
    Cat despre dulceata din altfel de coji… din coaja mai subtire ies melcii mai tari, cred. Cand coaja e groasa, absoarbe mai mult sirop. E cam aiurea comparatia, dar are consistenta unui sorici proaspat si dulce. Ma uit la melcii curatati mai tare de coaja alba: seamana cu fructele confiate.

    Apreciază

  8. Din mandarina s-ar putea sa iasa cu gust de tamaie! Am mancat eu niste mandarine confiate si am avut impresia ca a aruncat cineva cu tamaie spre mine!
    deci, pana la urma fac cu coaja groasa sau subtire???
    Cum?cum?cum?
    ca de facut, fac, asta e clar! Si daca le insir pe o sfoara albastra o sa am o dulceata chiar albastra,nu?

    Apreciază

  9. În primul rând, mi-a plăcut denumirea. „Portomelci” sună grozav!
    Apoi, ineditul reţetei.
    Apoi, procesul tehnologic (portomelcii, ca mărgelele pe aţă).
    Apoi, aspectul.
    Apoi, povestea.
    Apoi, păţania de final, pretext pentru un rezumat.
    Nu în ultimul rând, fotografiile.

    Apreciază

  10. @Nicole, fa-le cu o coaja mai groasa, mi se par mai bune. Iar daca din mandarine iese bine ori nu, se poate vdea numai facand.
    Nu stiu daca iese albastra, depinde de cat de buna e vopseaua. Oricum, pozele ar fi interesante…

    @Teodora, am ajuns de mult la concluzia ca e mai frumoasa partea de productie decat mancatul. E mult mai interesanta…

    Apreciază

  11. Sa stii ca azi este ziua de portomelcilor! I-am rasucit, i-am intepat, i-am insirat pe ata, i-am tinut in apa….si gata, azi ii comit!
    Stii ce am sesizat? ca insirandu-i pe ata mi-am parfumat casa si unghiile mele au capatat un luciu rezistent la apa, asa ca, daca ai portocale, da cu coaja peste unghii ca da luciu frumos!

    Apreciază

  12. Nicole, si eu, care credeam ca e Ziua nationala… :)))) Sa facem modificarea si in calendar! Casa am parfumat-o si eu,timp de vreodoua zile. Si stai, ca mai am ceva mirositor in plan…

    Apreciază

  13. Gabi, am făcut şi eu dulceaţă de portomelci, taaare bună, am condimentat-o cu scorţişoară şi anason stelat, care i-a dat o aromă incredibilă. E prima dată când folosesc aşa ceva. Mulţumesc încă o dată pentru reţetă!

    Apreciază

  14. Gabi, am facut si eu reteta, cam la fel dar putintel mai … altfel
    am pastrat aroma de portocala simpla si in final am umplut casa de aroma de flori de portocale 🙂
    Cu greu ma pot abtine sa nu dau iama la borcanori de cate ori trec prin camara 🙂

    PS : pot posta reteta pe blogul mu, cu link catre al tau?

    Apreciază

  15. La mine s-a epuizat de mult ce a mai ramas dupa episodul cu borcanul sinucigas.
    Cat priveste reteta, cu mare drag, Oana, sigur ca poti prelua. Multumesc pentru ca ma consideri o sursa demna de asa ceva.

    Apreciază

  16. Gabi…nota 10 pentru tot !!!
    Si pentru prezentare si pentru poze si pentru ce ti-a iesit.
    Minunate toate iat de gust….nu ma indoiesc !
    Felicitarile mele…
    Te tzuc !

    Apreciază

Comentează aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s