Gem colosal de mandarine

M-am îndrăgostit de gemul ăsta. Daaa… Până de curând, credeam că nu ai cum scoate o dulceață ca lumea sau un gem din citrice punând fructul pe de-a întregul. Dar am descoperit rețete noi pentru gemurile din citrice și mi-am schimbat total părerea. 
Din mandarine nu făcusem niciodată nimic, nici măcar un suc, deși am o mare considerație pentru ele. Sunt o rudă a portocalelor nu tot atât de populară. Pe nedrept mai puțin populară, dacă te gândești că au mai puține fițe decât portocalele (oare toate portocalele pe care le-ați mâncat au fost dulci?) și sunt muult mai ușor de curățat. Vă gândiți că au prea multă coajă? Că sunt ca un buldog grăsan din care nu știi ce rămâne dacă dai la o parte fălcile și pielea?? Ee, tocmai asta le face atât de minunate în gem, să știți.

Să trecem la treabă: patru-cinci mandarine, sucul de la o portocală sau două, jumătate de pahar de vin sec (alb, de preferință) și zahăr. Mandarinele trebuie spălate foarte bine, cu o periuță, pentru a îndepărta ceara de pe coajă. Apoi le tăiați felii subțiri, rotunde, așa întregi cum sunt. Le urcați într-o cratiță, le acoperiți cu apă rece și le puneți pe foc. Așteptați să dea în clocot și micșorați focul, apoi lăsați să fiarbă timp de zece minute. Luați de pe foc, schimbați apa și repetați, lăsând iar pe foc timp de 10 minute.

Luați de pe foc, scurgeți apa și pasați totul. Se poate cu un blender, dar eu am preferat furculița, ca să mai simt deva din coaja de mandarină. 
Amestecați mandarinele fierte cu o cantitate egală de zahăr și puneți totul iar pe foc. Adăugați sucul de portocală și  vinul, apoi lăsați la foc mediu, până se leagă. Abia atunci este gata. Puneți chiar atunci în borcane fierbinți și bine ar fi să o sterilizați, dacă vreți să o păstrați peste iarnă. Bine ar fi să nu o gustați înainte de a o ambala, că s-ar putea să nu mai aveți ce pune la păstrare…

V-am spus: m-a vrăjit gemul acesta. Îmi aduce aminte de dulceața din melci de portocală ori de fructele confiate, dar este cu mult mai simplu de preparat. Are o aromă și o savoare cum puține gemuri de fructe au. Ceva din iarnă și ceva din vară, în aceeași linguriță. 
S-a dus de mult primul borcan. Mâncat pe jumătate la ședința foto din zăpadă, puțin împărțită cu băiatul – foarte selectiv amator de dulcețuri – și restul cu colegii de birou. Verdictul? ”Bun 100%”. Iar eu nu pot contesta.
Vrei să știi de unde am borcanul acesta simpatic? Îl găsești și tu aici.

9 gânduri despre &8222;Gem colosal de mandarine&8221;

  1. eu ador mandarinele! atat de colorate si aromate! iar gemul asta suna fenomenal de bine! cand prind un pic de timp liber sigur incerc, prea l-ai laudat😀

    Apreciază

  2. Zaharul pus trebuie sa fie in cantitate egala cu mandarinele fierte. Adica un pahar de zahar la un pahar de mandarine fierte.
    Bunica masura cu un pahar gradat fructele pentru dulceata si apoi masura zaharul la fel. Eu fac la fel, mi se pare mai la indemana decat cu un cantar.

    Apreciază

  3. Buna! Nu se pierde tot siropul si gustul de mandarina odata cu apa aruncata de 2 ori? Stiu ca apa asta e amara de la coaja. Dar n ar fi mai bine sa fierbem coaja si fructul separat si sa aruncam apa in care a fiert coaja si apoi sa combinam coaja cu fructul?
    Multumesc

    Apreciază

  4. Da mulțumesc pentru rețetã pentru cã sunt in sudul italiei și sunt o mulțime de mandarine si portocale .Ar fi pãcat sã nu fac mai ales cã le iau pur și simplu gratis din pom ok ms

    Apreciază

Comentează aici

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s